Asigurarea calităţii
QA 17
Numele furnizorului de EFP | Grup Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti „Spiru Haret” | |||
---|---|---|---|---|
Adresa furnizorului de EFP telefon – fax – email |
Str. Econom Cezărescu, nr. 47, sect 6, Bucureşti Tel/Fax:316 61 95; 316 61 96 |
|||
Perioada acestui raport | de la 15.09.2007 zi/luna/an |
până la 15.06.2008 zi/luna/an |
||
Numele inspectorului | inspectorul care raportează Gabriela Lichiardopol |
|||
Semnătura inspectorului | inspectorul care raportează | |||
Data raportului | Data vizitei de inspecţie | de la 16.10.2008 zi/luna/an |
până la 16.10.2008 zi/luna/an |
Note | 3 = punct tare (excelent) 2 = bine 1 = punct slab |
Managementul calităţii | Responsabilităţi ale managementului | Managementul resurselor | Proiectare şi dezvoltare | Învăţare şi predare | Evaluare şi certificare | Măsurare şi analiză Îmbunătăţire |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Nota cu cea mai mare pondere | 2 | 3 | 2 | 3 | 2 | 3 | 3 |
Nota generală | 3 | ||
---|---|---|---|
Numărul total de inspectori | 2 | Numărul total de arii curiculare | 7 |
Numărul total de elevi | 2414 | Numărul total de programe de învăţare | 19 |
Descriptori ai notelor:
3 = punct tare: performanţa depăşeşte cu mult norma obişnuită şi nivelul de performanţă aşteptat
2 = bine: performanţa îndeplineşte cerinţele minime; dar ar putea fi îmbunătăţită astfel încât să devină excelentă şi un punct tare
1 = punct slab: performanţa nu îndeplineşte cerinţele; există lipsuri grave, care trebuie abordate în planul de îmbunătăţire
Partea A: Rezumat
Secţiunea 1 – Informaţii privind furnizorul de EFP
Aceasta este o scurtă descriere a tipului şi activităţilor furnizorului EFP, a categoriilor de elevi cărora i se adresează şi a scopurile şi obiectivelor principale avute în vedere de furnizorul de EFP.
La această unitate de ÎPT învaţă 2414 elevi, cuprinşi în: 6 clase de liceu zi – ruta directă; 6 clase de liceu zi – ruta progresivă; 24 de clase – liceu frecvenţă redusă; 16 clase – şcoala postliceală; 5 clase – şcoala de maiştri; 15 clase – şcoala de arte şi meserii – nivel I (zi); 6 clase – şcoala de arte şi meserii – nivel I (seral); 8 clase – şcoala de arte şi meserii – nivel II (zi); 3 clase – şcoala de arte şi meserii – nivel II (seral).
Şcoala oferă pregatire prin :
- liceu, zi, ruta directa – Filiera tehnologica, profil tehnic, calificarile profesionale-tehnician operator tehnica de calcul si tehnician mecatronist
- liceu, zi, ruta directa – Filiera tehnologica, profil servicii, calificarea profesionala tehnician in activitati economice
- liceu, zi, ruta progresiva – Filiera tehnologica, calificarile profesionale coafor stilist ; tehnician in gastronomie si organizator banqueting.
- liceu cu frecventa redusa – Filiera tehologica, profil servicii, calificarea profesionala tehnician in activitati economice
- liceu cu frecventa redusa – Filiera tehologica, profil tehnic, calificarea profesionala tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii
- scoala de arte si meserii, cursuri de zi si seral – domeniul mecanic-calificarile profesionale Mecanic auto si Optician montator aparatura optico mecanica; domeniul Constructii si lucrari publice, calificarea lucrator finisor pentru constructii ; domeniul estetica si igiena corpului uman, calificarea frizer-coafor manichiurist-pedichiurist ; domeniul Turism si alimentatie, calificarile bucatar si ospatar
- scoala postliceala – domeniul servicii, calificarile profesionala Stilist, Cosmetician, Tehnician maseur; domeniul constructii montaj, calificarea Maistru constructii civile, industriale si agricole; domeniul Transporturi, specializarea Maistru electromecanic auto; domeniul Mecanic, specializarea Tehnician Optometrist
De asemenea, şcoala oferă 27 de cursuri de calificare şi recalificare pentru adulţi.
Grupul Şcolar de Arte şi Meserii « Spiru Haret » din Bucureşti are un personal didactic format din 68 de persoane, din care 19 sunt cadre didactice titulare (5 titulari ai ISMB si14 titulari ai scolii), 31 suplinitori si 18 incadrati in regim de cumul si plata cu ora. Dintre acestia, 19 sunt ingineri, 34 profesori si 15 maistri instructori, personal didactic auxiliar -11 persoane şi personal nedidactic -25 de persoane.
Acest furnizor de EFP a utilizat în mod eficient fonduri din proiecte europene şi a modernizat sălile de clasă şi echipamentele. Este activ implicat în proiecte europene, parteneriate (agenti economici locali, cu firme de renume, unde elevii isi desfasoara practica). Şcoala colaborează de asemenea, cu Camera Mestesugarilor din Koblenz – Germania, pentru pregatirea elevilor in domeniul mecatronicii, cu Fundatia Robert Bosch din Germania, pentru scolarizarea a 50 de elevi institutionalizati si cu firma L’Oreal Professionnel, Grupul Raffel Pages si Fundatia Principesa Margareta a Romaniei, pentru pregatirea elevilor in domeniul estetica si ingrijirea corpului uman.
Şcoala participă la diverse competiţii, activităţi şi proiecte extra-curriculare. O practicare eficientă a activităţii de conducere şi a lucrului în echipă au dus la o analiză detaliată a cerinţelor referitoare la calitate şi la o identificare corespunzătoare a dovezilor. Acest furnizor face dovada unei înţelegeri a cerinţelor referitoare la calitate.
Pentru implementarea Principiilor calităţii 1-8, unitatea şcolară a elaborat Planul de acţiune al şcolii, ce cuprinde priorităţi, obiective, acţiuni pentru atingerea obiectivului, rezultate aşteptate, termene, responsabili, parteneri, costuri şi surse de finanţare şi au fost identificate următoarele priorităţi şi obiective:
- Adaptarea ofertei educaţionale la cererea existentă pe piaţa muncii
- Asigurarea de şanse egale privind accesul la învăţământ şi inserţia profesională a absolvenţilor
- Dezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare
- Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin asigurarea accesului la formarea continuă a personalului didactic şi nedidactic, în funcţie de nevoile identificate
- Eficientizarea şi dezvoltarea activităţii de consiliere profesională a tinerilor
- Promovarea învăţării centrate pe elev
- Implementarea sistemului de asigurarea calităţii în activitatea şcolii
- Eficientizarea relaţiilor parteneriale şi dezvoltarea de noi parteneriate
- Integrarea europeană
Secţiunea 2 – Cât de eficient este furnizorul de EFP
Această secţiune evidenţiază principalele aspecte pozitive, precum şi principalele aspecte care necesită îmbunătăţire în ceea ce priveşte activitatea generală a furnizorului de EFP. Dacă organizaţia de EFP este considerată inadecvată, această secţiune va cuprinde o precizare în acest sens.
În şcoală există aviziere, puncte de informare, panouri care oglindesc activităţile desfăşurate de elevi împreună cu profesorii lor (unul are ca tema „calitatea”).
Membrii personalului sunt implicaţi în implementarea asigurării calităţii. Recomandările privind îmbunătăţirea calităţii sunt puse în practică şi sunt monitorizate din punct de vedere al eficacităţii lor, aşa cum a fost prevăzut în Planul de acţiune al şcolii 2007-2013 şi în Planul operaţional 2008-2009. Analiza activităţii desfăşurate se face regulat (analize SWOT pe catedre, rapoartele de autoevaluare elaborate la nivelul fiecărei catedre).
Activităţile de învăţare sunt structurate pentru a promova învăţarea individuală centrată pe elev, precum şi învăţarea în cadrul unui grup sau învăţarea în diferite contexte. Cadrele didactice întocmesc un plan de predare, plan ce cuprinde temele, resursele şi evaluările ce vor fi folosite în predarea acelei teme.
Se realizează o analiză a progresului elevului. Elevii au portofolii personale care cuprind rezultatele activităţilor didactice din an şcolar.
Elevii sunt sprijiniţi în atingerea obiectivelor prevăzute, încep să fie conştienţi de propriile puncte tari şi puncte slabe, acţionează conform feedback-ului primit, negociază noi obiective de învăţare.
Performanţa este analizată pe baza indicatorilor interni şi externi, a ţintelor stabilite, ducând la stabilirea unor măsuri de îmbunătăţire. Rezultatele la concursuri şi examene sunt bune, iar statisticile privind destinaţia absolvenţilor demonstrează o îmbunătăţire de la an la an.
Comunicarea profesor-elev este bună.
Elevul se află în centrul tuturor activităţilor întreprinse. Elevii sunt conştienti de responsabilităţile care le revin pentru îmbunătăţirea calităţii, ei au sentimentul că opiniile lor sunt respectate şi că sugestiile lor de îmbunătăţire sunt puse în aplicare în situaţii adecvate.
Profesorii au arătat ca metodele de învăţare centrată pe elev au îmbunătăţit relaţia profesor-elev; elevii au atitudine mai deschisă, sunt mai încrezători şi au mai mult curaj să se exprime. Sunt implicaţi în activităţile de evaluare şi autoevaluare, lucru certificat de rezultatele diferitelor chestionare aplicate.
Aspecte pozitive:
- Cadrele didactice din catedra tehnică sunt calificate, o parte din maiştrii instructori urmează cursuri de reconversie profesională
- Există o strânsă colaborare cu comunitatea locală materializată în protocoale cu 22 de parteneri (UCECOM, ISMB, IS6, CCD, AMOFM, Fundatia ROBERT BOSCH, L’OREAL, FUNDATIA PRINCIPESA MARGARETA A ROMANIEI si alti parteneri prezentati in harta parteneriatului cu agentii economici..)
- Diversitatea ofertei şcolare respectă cerinţele pieţei locale / regionale a muncii
- Cadre didactice formate prin cursuri organizate de Phare TVET (elaborare de standarde de pregătire profesională, elaborare curriculum nivel 1, 2)
- Organizaţia asigură o conducere şi un management caracterizate prin eficacitate în ceea ce priveşte calitatea şi dezvoltarea curriculum-ului şi învăţării;
- Organizaţia este receptivă faţă de nevoile elevilor, agenţilor economici şi comunităţii;
- Organizaţia oferă condiţii egale de acces la programele de învăţare şi sprijină toţi elevii;
- Organizaţia oferă elevilor un mediu sigur, sănătos şi care le oferă sprijin;
- S-au obţinut donaţii şi sponsorizări de la 10 unităţi economice de profil sau fundaţii;
- Profesorii stabilesc relaţii de lucru eficace cu elevii, cu ceilalti profesori, cu alţi membri ai personalului şi cu directorii;
- Organizaţia utilizează procese eficace de evaluare şi monitorizare pentru a sprijini elevii, performanţa organizaţiei este monitorizată şi evaluată şi se stabilesc paşi în vederea îmbunătăţirii, prin asigurarea calităţii şi autoevaluare;
- Conectare la Internet, bibliotecă bine dotată;
- Majoritatea profesorilor şi-au canalizat activităţile pe îndeplinirea indicatorilor privind predarea şi învăţarea;
- Experienţele pozitive ale unor catedre au fost extinse la nivelul întregului colectiv didactic;
- S-au realizat activităţi de dezvoltare profesională continuă prin împărtăşirea exemplelor de bună practică;
- Elevii au obţinut rezultate bune la olimpiadele interdisciplinare şi concursurile profesionale
- Elevii au obţinut rezultate bune la examenele de certificare a competenţelor profesionale şi la examenul de bacalaureat (procentul de promovabilitate fiind de 94,40%).
Furnizorul de EFP este corespunzător Vă rugăm ştergeţi ce nu corespunde. |
Declaraţie: Unitatea de ÎPT este corespunzătoare |
Secţiunea 3 – Calitatea ofertei educaţionale pe arii curriculare
Este un rezumat al judecăţii generale formulate în legătură cu fiecare arie curriculură. Secţiunea cuprinde de asemenea scurte evaluări privind conducerea şi managementul, includerea educaţională şi socială şi serviciile de orientare şi sprijin; secţiunea conţine şi un paragraf care descrie aria de cuprindere a ofertei.
Deoarece inspecţia de validare a avut loc la începutul anului şcolar 2008-2009 nu s-au făcut observari ale lecţiilor. Au fost verificate documentele comisiilor metodice, portofoliile profesorilor, portofoliile elevilor , documentele CEAC etc
Se pot evidenţia următoarele aspecte:
- cadrele didactice promovează egalitatea şanselor prin utilizarea strategiilor de diferenţiere
- profesorii stabilesc relaţii bune cu elevii, colaborează eficient la nivelul comisiei metodice, împărtăşindu-şi exemplele de bună practică
- proiectarea didactică este bine realizată, stabilindu-se corelări între conţinuturi, competenţe, activităţi de învăţare, evaluare
- profesorii utilizează metode activ-participative, iar activităţile diferenţiate permit elevilor să aibă iniţiative şi să-şi dezvolte capacităţile şi abilităţile
- evaluarea se realizează după criterii explicite, utilizându-se atât metode tradiţionale, cât şi metode alternative
- în cadrul programelor extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii şi la nivel local, prin editarea de reviste şcolare, participarea la concursuri, elevii îşi dezvoltă potenţialul creativ, participă cu entuziasm la activităţi, obţinând rezultate deosebite
La nivelul ariei curriculare „Tehnologii” s-au identificat următoarele aspecte:
- cadrele didactice au calificări corespunzătoare domeniilor/specializărilor existente în momentul de faţă, au cunoştinţe actualizate legate de disciplina de predare
- existenţa parteneriatelor cu agenţii economici la care elevii îşi desfăşoară stagiile de practică
- strategiile didactice sunt centrate pe elev
- profesorii îi încurajează pe elevi să lucreze eficient pe cont propriu
- în laboratoare şi ateliere există machete, panouri, panoplii realizate de elevi
Mapa fiecărei arii curriculare conţine Planul managerial, Planul de acţiune, componenţa catedrei şi responsabilităţile în cadrul catedrei, planificările anuale şi calendaristice, testele de evaluare iniţială, de evaluare predictivă (lipseşte însă interpretarea acestor teste), procese verbale ale întâlnirilor, referate, statistici referitoare la olimpiade, concursuri şcolare şi examene, strategii pentru favorizarea succesului şcolar, programul de pregătire suplimentară a elevilor.
Secţiunea 4 – Opiniile elevilor referitoare la furnizorul de EFP
Constatările succinte din această secţiune vor cuprinde atât aspectele din activitatea furnizorului de EFP de care elevii sunt mulţumiţi, cât şi acele aspecte care în opinia elevilor necesită îmbunătăţire.
Elevii manifestă o atitudine pozitivă, entuziastă faţă de activitatea oferită de unitatea de ÎPT, faţă de profesorii lor..
Elevii sunt pe deplin conştienţi de faptul că ei se află în centrul tuturor activităţilor întreprinse de această instituţie de învăţământ şi de faptul că munca în echipă şi responsabilităţile ce le revin conduc la îmbunătăţirea calităţii. Opiniile lor sunt respectate şi ascultate, iar sugestiile lor de îmbunătăţire sunt puse în aplicare în situaţiile în care aceste sugestii sunt adecvate. Ei au mai mult curaj să se exprime, sunt mai încrezători şi au o atitudine mai deschisă faţă de actul învăţării.
Elevilor le sunt puse la dispoziţie informaţii privind: profilul şi calificările obţinute în urma absolvirii claselor a IX-a şi a X-a SAM, anului de completare, claselor a XII-a şi a XIII-a ruta progresivă, cât şi în urma absolvirii ciclurilor liceului.
Sunt consultaţi în stabilirea cursurilor opţionale, aplicându-se chestionare privind preferinţele lor.
Partea B: Activitatea furnizorului de EFP în ansamblu
Secţiunea 1 – Calitatea educaţiei şi formării profesionale
Notare | Puncte tari | Puncte slabe | |||
---|---|---|---|---|---|
total | 3 | 2 | 1 | ||
Scop şi plan 3 – Managementul resurselor |
|
||||
26 | 11 | 15 | 0 | ||
Scop şi plan 4 – Proiectare şi dezvoltare |
|
|
|||
17 | 14 | 3 | 0 | ||
Implementare 5 – Predare şi învăţare |
|
|
|||
26 | 6 | 20 | 0 | ||
Implementare 6 – Evaluarea şi certificarea învăţării |
|
|
|||
15 | 8 | 7 | 0 |
Secţiunea 2 – Conducere şi management
Notare | Puncte tari | Puncte slabe | |||
---|---|---|---|---|---|
total | 3 | 2 | 1 | ||
Metodologie 1 – Managementul calităţii |
|
|
|||
14 | 5 | 9 | 0 | ||
Scop şi plan 2 – Responsabilităţi de management |
|
|
|||
20 | 11 | 9 | 0 | ||
7 – Măsurare şi analiză |
|
|
|||
10 | 8 | 2 | 0 | ||
8– Îmbunătăţire |
|
|
|||
12 | 6 | 5 | 1 |
Partea C: Date privind performanţa
Tabelul 1 numărul total al elevilor înscrişi pe nivel, vârstă, sex, etnie, rezultate anterioare, deficienţe şi nevoi speciale
Tabelul 2 înscrieri pe program de formare, nivel, vârstă, sex, etnie, rezultate anterioare
Tabelul 3 rezumat al datelor privind retenţia şi rezultatele pentru ultimii trei ani
Tabelul 4 rezumat al datelor privind progresul pe tip de progres (inclusiv “abandonurile”)
Tabelul 5 rezumat al notelor acordate predării şi învăţării pe arie curriculară
Vă rugăm să introduceţi aici tabelele. Nu este nevoie să rescrieţi tabelele în cazul în care acestea sunt deja realizate cu ajutorul unui program de calculator specific şi sunt disponibile într-un format corespunzător.
Clase şi efective de elevi pe niveluri de învăţământ, an şcolar 2007-2008:
Nr. Crt. | Forma de invatamant | Nr. clase | Nr. elevi |
---|---|---|---|
TOTAL | 89 | 2414 | |
1 | Scoala de Arte si Meserii– nivelul I/ ZI | 15 | 402 |
2 | Scoala de Arte si Meserii– nivelul I/ SERAL | 6 | 93 |
3 | Scoala de Arte si Meserii– nivelul II/ ZI | 8 | 213 |
4 | Scoala de Arte si Meserii– nivelul II/ SERAL | 3 | 62 |
5 | Liceu zi ruta directa | 6 | 148 |
6 | Liceu zi ruta progresiva | 6 | 180 |
7 | Liceu frecventa redusa | 24 | 772 |
8 | Scoala postliceala | 16 | 444 |
9 | Scoala de maistri | 5 | 100 |
Distribuţia efectivelor de elevi, în anul şcolar 2007-2008 , în funcţie de filieră, profil / domeniu, specializare / calificare profesională
Nr. Crt. | Forme de scolarizare / Calificarea profesionala / Specializarea | Din care pe ani de studii | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
IX sau An I |
X sau An II |
XI | XI sem III |
XII | XII | ||
SCOALA DE ARTE SI MESERII – TOTAL | 150 | 230 | – | – | – | – | |
SCOALA DE ARTE SI MESERII – CURS DE ZI – TOTAL |
98 | 179 | – | – | – | – | |
1 | Lucrator in mecanica de motoare | 2 | 14 | – | – | – | – |
2 | Lucrator in mecanica fina | 11 | 11 | – | – | – | – |
3 | Lucrator in constructii | – | 6 | – | – | – | – |
4 | Lucrator in alimentatie | 25 | 52 | – | – | – | – |
5 | Lucrator in estetica si igiena corpului omenesc | 60 | 96 | – | – | – | – |
SCOALA DE ARTE SI MESERII – CURS SERAL – TOTAL |
52 | 51 | – | – | – | – | |
1 | Lucrator in mecanica de motoare | 6 | 18 | – | – | – | – |
2 | Lucrator in mecanica fina | 7 | 2 | – | – | – | – |
3 | Lucrator in constructii | – | – | – | – | – | – |
4 | Lucrator in alimentatie | 19 | 19 | – | – | – | – |
5 | Lucrator in estetica si igiena corpului omenesc | 20 | 12 | – | – | – | – |
SCOALA DE ARTE SI MESERI, AN DE COMPLETARE – TOTAL | – | – | 247 | 48 | – | – | |
SCOALA DE ARTE SI MESERII, AN DE COMPLETARE, CURS DE ZI – TOTAL | – | – | 204 | – | – | – | |
1 | Mecanic auto | – | – | 18 | – | – | – |
2 | Optician montator aparatura optico – mecanica | – | – | 21 | – | – | – |
3 | Constructii si lucrari publice | – | – | 16 | – | – | – |
4 | Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie publica | – | – | 30 | – | – | – |
5 | Bucatar | – | – | 18 | – | – | – |
6 | Frizer–coafor–manichiurist-pedichiurist | – | – | 101 | – | – | – |
SCOALA DE ARTE SI MESERII, AN DE COMPLETARE, CURS SERAL – TOTAL | – | – | 43 | 48 | – | – | |
1 | Mecanic auto | – | – | 7 | 10 | – | – |
2 | Optician montator aparatura optico – mecanica | – | – | 7 | – | – | – |
3 | Constructii si lucrari publice | – | – | – | – | – | – |
4 | Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie publica | – | – | 7 | 10 | – | – |
5 | Bucatar | – | – | 8 | – | – | – |
6 | Frizer–coafor–manichiurist-pedichiurist | – | – | 14 | 28 | – | – |
INVATAMANT LICEAL – TOTAL | 64 | 76 | 228 | – | 475 | 377 | |
INVATAMANT LICEAL, CURS DE ZI, TOTAL | 30 | 15 | 44 | – | 57 | – | |
1 | Filiera tehnologica, profil servicii, specializarea economic Tehnician in activitati economice |
8 | – | – | – | 34 | – |
2 | Filiera tehnologica, profil tehnic, specializarea electronica si automatizari Tehnician operator tehnici de calcul |
7 | – | 29 | – | 23 | – |
3 | Filiera tehnologica, profil tehnic, specializarea mecanica Tehnician mecatronist |
15 | 15 | 15 | – | – | – |
LICEU ZI, CICLUL SUPERIOR CLASA a XII-a RUTA PROGRESIVA | – | – | – | – | 135 | 117 | |
1 | Coafor stilist | – | – | – | – | 66 | 63 |
2 | Organizator banqueting | – | – | – | – | 42 | 25 |
3 | Tehnician in gastronomie | – | – | – | – | 27 | 29 |
INVATAMANT LICEAL, FRECVENTA REDUSA – TOTAL | 34 | 61 | 184 | – | 283 | 260 | |
LICEU FRECVENTA REDUSA, CICLUL SUPERIOR CLASA a XII-a RUTA PROGRESIVA | – | – | – | – | 32 | 50 | |
1 | Filiera tehnologica Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii |
– | – | – | – | 32 | 50 |
INVATAMANT LICEAL, FRECVENTA REDUSA – TOTAL | 34 | 61 | 184 | – | 251 | 210 | |
1 | Filiera tehnologica Tehnician in activitati economice |
34 | 61 | 184 | – | 251 | 210 |
SCOALA POSTLICEALA – TOTAL | 137 | 202 | – | – | – | – | |
1 | Tehnician optometrist | 102 | 167 | – | – | – | – |
2 | Cosmetician | 14 | 16 | – | – | – | – |
3 | Stilist | 15 | 19 | – | – | – | – |
4 | Tehnician maseur | 6 | – | – | – | – | – |
SCOALA DE MAISTRI – TOTAL | 31 | 64 | – | – | – | – | |
1 | Maistru constructii civile, industriale si agricole | 21 | 47 | – | – | – | – |
2 | Maistru electromecanic auto | 10 | 17 | – | – | – | – |
TOTAL GENERAL | 382 | 572 | 475 | 48 | 475 | 377 |
Situatia la invatatura la sfarsitul anului 2007 – 2008
Nivel de invatamant | Elevi inscrisi | Elevi ramasi | Elevi promovati | Medii obtinute | |||
---|---|---|---|---|---|---|---|
5 – 6.99 | 7 – 8.99 | 9 – 10 | |||||
SAM | 770 | 723 | 705 – 97,51% | 88 | 556 | 61 | |
Scoala postliceala si de maistri | 544 | 520 | 520 -100% | – | 230 | 290 | |
Liceu | Zi | 328 | 298 | 290 – 97,31 | 27 | 248 | 15 |
Frecventa redusa | 772 | 756 | 730 – 96,56% | 114 | 580 | 36 |
Rezultatele obtinute la examenul de absolvire si de bacalaureat in anul scolar 2007 – 2008
Forma de invatamant | Nr. elevi prezenti | Nr. elevi promovati | Procent promovati | Medii | |||
---|---|---|---|---|---|---|---|
6 – 6,99 | 7 – 7,99 | 8 – 8,99 | 9 – 10 | ||||
TOTAL | 886 | 824 | 94,40% | 108 | 62 | 66 | 178 |
SAM nivelul I | 212 | 212 | 100% | – | – | – | – |
SAM nivelul II | 198 | 198 | 100% | – | – | – | – |
Scoala postliceala | 224 | 224 | 100% | – | 15 | 43 | 166 |
Scoala de maistri | 24 | 24 | 100% | – | 6 | 7 | 11 |
Liceu | 228 | 166 | 72% | 108 | 41 | 16 | 1 |
PRINCIPIUL CALITĂŢII 1 – Metodologie: Managementul Calităţii
Sistemul de management al calităţii asigură calitatea programelor de învăţare şi promovează îmbunătăţirea continuă.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 5 | 9 | – | |
14 | 14 | 14 | ||
1.1 membrii managementului elaborează misiunea, viziunea şi valorile şi sunt modele ale unei culturi a excelenţei | 3 | La nivelul unităţii de învăţământ au fost elaborate PDI şi PAS care conţin clar definite: misiunea, viziunea, priorităţile,ţintele strategice, obiectivele şi politica în domeniul asigurării calităţii, precum şi documente specifice sistemului calităţii implementat. Proiect de dezvoltare institutionala pentru perioada 2004-2009;
|
||
1.2 valorile şi codurile de comportament sunt vizibile în practică | 3 | Este stabilită structura organizatorică şi sunt definite responsabilităţile în vederea implementării managementului calităţii, personalul şcolii fiind informat în legătură cu acestea în consiliile profesorale, şedinţele comisiilor metodice şi la avizierul comisiei pentru asigurarea calităţii.
|
||
1.3 unui membru al echipei de management i-au fost încredinţate responsabilităţi în ceea ce priveşte asigurarea calităţii | 3 | A fost numit un membru al echipei manageriale care asigură coordonarea Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
|
||
1.4 membrii managementului se asigură că sistemul de management al calităţii al organizaţiei este dezvoltat, implementat şi continuu îmbunătăţit | 2 | Comisia pentru asigurarea calităţii se întruneşte lunar şi în urma evaluărilor, adaptează şi îmbunătăţeşte implementarea sistemului de asigurare a calităţii.
|
||
1.5 toţi membrii personalului sunt implicaţi în implementarea asigurării calităţii | 2 | 70 % din membrii personalului sunt implicaţi în procesul de implementare a sistemului calităţi; participarea majoritatii cadrelor didactice la cursuri de formare, seminarii de specialitate;
|
||
1.6 sistemul de asigurare a calităţii cuprinde formulări clare privind politicile, planurile strategice şi operaţionale, documente şi manuale ale calităţii | 3 | Documentaţia sistemului calităţii care a fost elaborată cuprinde formulări clare privind politica şi planurile strategice la nivelul unităţii de învăţământ.
|
||
1.7 politicile, procedurile şi activităţile sunt în mod clar documentate, respectă cerinţele interne şi externe şi asigură calitatea şi consecvenţa programelor de învăţare | 3 | În realizarea politicilor şi procedurilor s-a ţinut cont de cerinţele interne şi externe, alegându-se din totalitatea procedurilor cele prioritare.acestea au fost elaborate în conformitate cu specificul şcolii. Programele de învăţare existente în şcoală menţin tradiţia unităţii şcoare. Există preocuparea pentru revizuirea şi îmbunătăţirea unor programe de învăţare care să corespundă cerinţelor actuale.
|
||
1.8 evaluări regulate ale sistemului de calitate au loc cel puţin anual | 2 | Evaluarea calităţii se realizează prin monitorizarea internă la două luni de zile. Rapoartelle de monitorizare internă ale şcolii sunt elaborate pe baza rapoartelor de monitorizare realizate la nivelul comisiilor metodice. Evaluarea calităţii pe compartimente se realizează semestrial, prin analiza activităţii la sfârşitul fiecărui semestru . Rapoartele sunt prezentate în şedinţele consiliilor de administraţie, iar diseminarea se realizează în consiliile profesorale.
|
||
1.9 sistemul de calitate este supus unui proces de îmbunătăţire continuă care face parte din strategia de îmbunătăţire a calităţii stabilită de organizaţie | 2 | PAS propune un plan operaţional pentru atingerea ţintei strategice ce vizează funcţionarea sistemului de asigurare a calităţii. Sistemul calitatii este supus unui proces de imbunatatire continuă. Dovezi:
|
||
1.10 procedurile sunt monitorizate în mod regulat pentru a asigura menţinerea şi respectarea sistemelor şi proceselor | 2 | Se realizează permanent monitorizarea procedurilor, pentru buna desfăşurare a activităţii.
|
||
1.11 sunt stabilite proceduri privind neconformitatea cu procedurile şi se implementează măsuri corective | 2 | A fost elaborata o astfel de procedura, privind neconformitatea cu procedurile si implementarea masurilor corective. Dovezi:
|
||
1.12 procedurile de revizuire a programelor duc la o îmbunătăţire a predării, învăţării şi rezultatelor | 2 | Programele de învăţare- CDL, CDS, SPP si Curriculum pentru scoala postliceala au fost revizuite, în scopul îmbunătăţirii rezultatelor obţinute. De asemenea, există o permanentă preocupare pentru îmbunătăţirea metodelor de predare- învăţare-evaluare.
|
||
1.13 sistemul de calitate dispune de proceduri eficiente de a răspunde plângerilor şi contestaţiilor | 2 | Există procedură pentru depunerea şi rezolvarea plângerilor şi a contestaţiilor.
|
||
1.14 recomandările privind îmbunătăţirea calităţii sunt puse în practică şi sunt monitorizate din punct de vedere al eficacităţii lor | 2 | Recomandările privind îmbunătăţirea calităţii sunt prevăzute în fişele de observare a predării- învăţării, în planurile de îmbunătăţire şi în raportul de inspecţie pentru validarea raportului de autoevalure pentru anul şcolar 2006- 2007. Pe baza acestora a fost stabilit planului de acţiune şi prin aceasta sunt monitorizate, stabilindu-se şi eficacitatea lor.
|
PRINCIPIUL CALITĂŢII 2 – Scop şi plan: Responsabilităţile managementului
Organizaţia asigură o conducere şi un management caracterizate prin eficacitate în ceea ce priveşte calitatea şi dezvoltarea curriculumului /învăţării.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 11 | 9 | 0 | |
20 | 20 | 20 | ||
managementul demonstrează sprijin activ şi implicare în ceea ce priveşte dezvoltarea şi calitatea programelor de învăţare şi alte servicii asigurate de furnizor | 3 | Conducerea şcolii se implică în adaptarea programelor de învăţare la condiţiile concrete în care şcoala îşi desfăşoară activitatea prin revizuirea ofertei educaţionale în fiecare an, dotarea spaţiilor de învăţământ şi sprijinirea paticipării la cursuri de formare a cadrelor didactice.
|
||
obiectivele strategice, ţintele şi valorile sunt înţelese pe deplin de toţi membrii personalului şi de toţi factorii interesaţi, inclusiv de subcontractori şi furnizorii de practică | 3 | Planul managerial, PDI, PAS, documentaţia sistemului calităţii au fost aduse la cunoştinţa membrilor organizaţiei.
|
||
managementul supraveghează cu eficacitate respectarea direcţiei strategice şi monitorizează cu regularitate programele de învăţare şi propria performanţă de management | 3 | Managementul monitorizează programele de învăţare şi propria performanţă de management prin colectarea de feed-back, participarea la discuţii cu cadrele didactice, părinţii, agenţii economici.
|
||
se promovează egalitatea şanselor şi problema discriminării este abordată astfel încât toţi elevii şi toţi membrii personalului să îşi atingă potenţialul | 3 | În şcoală se promovează egalitatea şanselor, atât în ceea ce priveşte elevii, cât şi profesorii. Se aplică sistemul culturii profesioniste în realizarea comisiilor pe probleme, în scopul respectării aptitudinilor fiecăruia, pentru obţinerea performanţei. Acest aspect este si o prioritate in PAS.
|
||
managementul acţionează cu eficacitate în ridicarea nivelului rezultatelor obţinute şi în sprijinirea tuturor elevilor | 3 | Exista o preocupare permanenta la nivelul scolii in sprijinirea elevilor, pentru ridicarea nivelului rezultatelor obtinute, preocupare reflectata si in PAS.
|
||
rolurile, responsabilităţile, autoritatea şi răspunderea care revin fiecărui membru al personalului sunt în mod clar definite, alocate şi înţelese de toţi factorii interesaţi | 2 | Rolurile şi responsabilităţile sunt clar definite pentru fiecare memebru al personalului atât la nivelul şcolii, al comisiilor metodice şi al comisiilor de lucru.
|
||
există o comunicare eficientă în cadrul organizaţiei | 2 | Comunicarea în cadrul organizaţiei este eficientă.
|
||
se dezvoltă, se menţin şi se analizează în mod regulat parteneriate şi colaborări eficiente cu factori interesaţi externi | 3 | Una dintre direcţiile prioritare din PAS este realizarea parteneriatelor. Se are în vedere dezvoltarea acestora şi crearea unor parteneriate noi. Activitatea parteneriatelor este analizată regulat, în scopul creşterii gradului de eficienţă a acestora. Se acordă o atenţie deosebită parteneriatelor cu agenţii economici în scopul desfăşurării practicii şi angajării absolvenţilor. Se urmăreşte realizarea de parteneriate cu agenţi economici puternici din Europa, pentru recunoaşterea calificării în vederea angajării pe piaţa muncii europene. Se dezvolta si se mentin parteneriate si colaborari eficiente cu agenti economici din tara, cu firma L’Oreal, cu Camera Mestesugarilor din Koblenz, cu Fundatia „Pricipesa Margareta”, ONG-uri.
|
||
se colectează în mod sistematic informaţii în legătură cu nevoile şi aşteptările factorilor interesaţi interni şi externi | 3 | Şcoala colectează sistematic informaţii legate de aşteptările partenerilor, cu scopul rezolvării problemelor şi eficientizării acordurilor de parteneriat. Şcoala este flexibilă la nevoile şi aşteptările factorilor interesaţi, dar agenţii economici sunt reticenţi la încheierea de parteneriate de practică.
|
||
proiectele de parteneriat şi programele de învăţare contribuie la dezvoltarea participării şi ocupării forţei de muncă la nivel local, regional şi, dacă este posibil, la nivel naţional şi european | 3 | Proiectele si parteneriatele contribuie la ocuparea fortei de munca la nivel local, regional. Parteneriatele prevăd programe de învăţare adecvate, care să permită integrarea pe piaţa muncii naţionale şi europene.
|
||
sunt colectate în mod regulat informaţii despre anumite variabile importante, precum evoluţiile de ordin social, ecologic, economic, juridic şi demografic | 2 | Pentru fundamentarea planului de şcolarizare al anului şcolar următor se studiaza cererea si oferta de pe piata munci, PRAI, PLAI, informatiile de la AMOFM, consiliul local si agentii economici
|
||
există un sistem de informare a factorilor interesaţi interni şi externi | 3 | Există un sistem de informare a factorilor interesaţi interni şi externi.
|
||
informaţiile sunt analizate în vederea planificării, dezvoltării şi implementării strategiilor | 2 | Informaţiile primite sunt analizate în consiliul de administraţie în vederea stabilirii planului de şcolarizare, a revizuirii programelor de învăţare. Strategiile adoptate sunt diseminate la nivelul întregului personal.
|
||
informaţiile şi sistemele de înregistrări sunt exacte, actualizate şi păstrate în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, pot fi inspectate şi sunt revizuite în mod regulat | 2 | Inregistrarea, actualizarea şi păstrarea documentelor se face conform reglementărilor în vigoare.
|
||
există o contabilitate eficientă şi se efectuează audituri financiare periodice în conformitate cu cerinţele fiscale şi legale | 3 | Există o contabilitate eficientă în conformitate cu reglementările în vigoare.
|
||
dezvoltarea şi durabilitatea serviciilor furnizate elevilor se bazează pe un management financiar responsabil | 2 | Managementul finaciar are în vedere dezvoltarea serviciilor furnizate elevilor.
|
||
cheltuielile efectuate în cadrul unor capitole de buget specifice sunt monitorizate cu eficacitate pentru a asigura că se obţine valoare în schimbul banilor | 3 | Se monitorizează cheltuielile efectuate prin:
|
||
priorităţile privind cheltuielile şi utilizarea resurselor financiare sunt în mod clar legate de programele de învăţare şi priorităţile de planificare şi reflectă într-o măsură considerabilă scopurile şi obiectivele furnizorului de EFP respectiv | 2 | Resursele financiare au fost direcţionate în scopul realizării obiectivelor programelor de învăţare.
|
||
toţi membrii personalului sunt implicaţi într-un grad corespunzător în procesul de consultare | 2 | Priorităţile de dezvoltare sunt stabilite prin consultarea membrilor Consiliului de Administraţie
|
||
interesele financiare ale tuturor factorilor interesaţi sunt echilibrate şi satisfăcute cu eficacitate | 2 | Interesele financiare ale factorilor implicati sunt echilibrate si satisfacute cu eficacitare.
|
PRINCIPIUL CALITĂŢII 3 – Scop şi plan: Managementul resurselor
Organizaţia oferă elevilor un mediu sigur, sănătos şi care le oferă sprijin; de asemenea, organizaţia se asigură că programele sunt furnizate şi evaluate de personal competent şi calificat.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 11 | 15 | 0 | |
26 | 26 | 26 | ||
3.1 programul de învăţare satisface cerinţele privind siguranţa, sănătatea şi resursele fizice; precum şi orice alte condiţii prevăzute de lege acolo unde este cazul | 3 | La nivelul unităţii de învăţământ sunt luate măsuri privind siguranţa şi sănătatea resurselor umane. Au fost informate persoanele din serviciul de permanenţă despre numerele de telefon ale jandarmeriei, poliţiei, salvării.
|
||
3.2 există resurse eficace gestionate astfel încât să sprijine procesul de învăţare, resurse care sunt însoţite de instrucţiuni de funcţionare clare, uşor de înţeles în diferite formate | 2 | Şcoala beneficiază de dotări cu echipamente performante, care sunt însoţite de manuale de utilizare şi care sunt repartizate pe laboratoare şi ateliere. Baza materială asigură funcţionarea în două schimburi, timp de 7 zile, orele de specialitate desfăşurându-se, în general, în spaţii special destinate. Aparatura, mijloacele de multiplicare sunt însoţite de instrucţiuni de funcţionare.
|
||
3.3 se gestionează, menţine, monitorizează şi evaluează siguranţa, gradul de adecvare şi utilizarea echipamentelor, resurselor şi spaţiilor de specialitate folosite în procesul de învăţare | 3 | Exista comisiile PSI şi PM, având drept scop gestionarea, monitorizarea şi evaluarea siguranţei elevilor şi personalului şcolii. Comisia pentru orar întocmeşte o planificare a claselor, astfel încât să fie utilizate la maximum echipamentele şi spaţiile destinate pregătirii de specialitate.
|
||
3.4 echipamentele, materialele şi spaţiile de specialitate sunt adecvate specialităţii (unde este cazul) şi îndeplinesc standardele industriale curente | 3 | Cabinetele, laboratoarele şi atelierele au fost amenajate conform cerinţelor tehnice specifice echipamentelor şi cerinţelor specificate prin standardele de pregătire profesională şi curriculum şcolar.
|
||
3.5 elevii au acces la resurse de învăţare care răspund nevoilor lor şi care sunt adecvate unui studiu independent eficace | 2 | Prin biblioteca şcolii, documentaţia din cabinetele de specialitate şi de informatică, reteaua Internet elevii au acces la sursele de informare, care le permit un studiu independent eficient, dar numărul de cărţi de specialitate la unele module este mic sau inexistent şi trebuie făcută o programare pentrul studiul lor.
|
||
3.6 metodele/resursele/sarcinile etc. de predare şi formare sunt actualizate, analizate şi modificate în mod regulat | 2 | Periodic, au loc şedinţe de catedră cu analiza activităţii şi pentru analizarea orelor deschise, în scopul adaptării metodelor şi strategiilor de predare la specificul elevilor.
|
||
3.7 metodele/resursele/sarcinile etc. de predare şi formare răspund nevoilor elevilor, diferitelor stiluri de învăţare, cerinţelor programelor de învăţare şi specificaţiilor calificărilor | 2 | Analizând nevoile elevilor şi stabilind stilurile de învăţare ale acestora, metodele de predare, resursele şi sarcinile de lucru sunt adaptate acestora. În acelaşi timp, se ţine cont de specificicul calificărilor. Există o politică de sprijinire a proceselor de învăţare, prin acordarea de consultaţii.
|
||
3.8 resursele de învăţare şi spaţiile aferente permit tuturor elevilor să participe în mod activ | 2 | Şcoala dispune de spaţii suficiente, care să permită participarea activă a elevilor în procesul de predare-învăţare. De o importanţă deosebită este efectuarea practicii la agenţii economici.
|
||
3.9 spaţiile, clădirile şi echipamentele sunt accesibile tuturor grupurilor de elevi; sunt semnalate prin indicatoare şi sunt uşor de localizat | 3 | Spaţiile, clădirile şi echipamentele sunt accesibile tuturor grupurilor de elevi şi sunt se4mnalizate corespunzător. Elevilor din anii de început li se prezintă şcoala şi serviciile oferite. Există rampe de acces în şcoală.
|
||
3.10 condiţiile şi mediul de lucru sunt eficace şi asigură relaţii de lucru bune | 3 | În şcoală, relaţiile de lucru între compartimente sunt bune, iar condiţiile de lucru şi mediul permit învăţarea eficientă şi colaborarea.
|
||
3.11 revizuirea programului de învăţare ia în considerare sugestiile elevilor privind un mediu de învăţare îmbunătăţit | 2 | În derularea programului de învăţare, elevii sunt consultaţi la orele de dirigenţie sau în consiliile elevilor, ţinându-se cont de sugestiile lor în planurile de îmbunătăţire pe cît este posibil. Acest lucru a constituit si o prioritate in relizarea PAS-ului. Uneori sugestiile elevilor sau ale părinţilor lor nu pot fi aprobate deoarece acest lucru ar duce la încălcarea regulamentului şcolar.
|
||
3.12 progresul tehnologic este cunoscut şi inovaţiile semnificative sunt introduse, după caz | 2 | Progresul tehnologic este cunoscut şi inovaţiile semnificative sunt introduse în cadrul pregătirii. Cadrele didactice care predau la clasele din domeniile Estetica şi igiena corpului omenesc, Mecanică, Construcţii particpă la seminarii de specialitate organizate de firme importante din domeniu. Noile cunoştinţe sunt folosite în pregătirea elevilor. La multe sesiuni de pregătire, participă şi elevii.
|
||
3.13 toţi membrii personalului sunt angajaţi în conformitate cu legislaţia locală şi naţională privind ocuparea forţei de muncă şi egalitatea şanselor | 3 | În cadrul şcolii se respectă legislaţia şi egalitatea şanselor în ocuparea posturilor
|
||
3.14 politica de recrutare a personalului stabileşte standarde minime în ceea ce priveşte calificările şi experienţa adecvate, în special pentru cei implicaţi în furnizarea şi evaluarea programelor de învăţare | 2 | Politica de recrutare respectă reglementările legale în domeniu.
|
||
3.15 toate rolurile şi responsabilităţile membrilor personalului sunt clar definite şi înţelese; poziţiile de autoritate sunt clar definite şi recunoscute | 3 | Responsabilităţile membrilor personalului sunt clar definite prin fişele postului. Atribuţiile sunt înţelese, în cea mai mare măsură. Poziţiile de autoritate sunt recunoscute.
|
||
3.16 politica de dezvoltare profesională a personalului cuprinde prevederi adecvate referitoare la iniţierea membrilor nou veniţi şi la dezvoltarea continuă a personalului | 2 | Formarea profesională reprezintă una dintre priorităţile din PAS. Una dintre direcţii este iniţierea personalului nou-venit în şcoală. De asemenea, există preocupare pentru dezvoltarea profesională continuă a personaluluididactic, didactic-auxiliar şi nedidactic.
|
||
3.17 toţi acei membrii ai personalului care nu deţin o calificare primesc sprijin în vederea obţinerii unei calificări profesionale adecvate | 3 | Membrii personalului didactic şi didactic-auxiliar sunt calificaţi. Cei care doresc obţinerea unei noi calificări sau a unei calificări superioare în domeniul lor de pregătire sunt susţinuţi.
|
||
3.18 dezvoltarea profesională a întregului personal contribuie la sporirea eficacităţii şi oferă posibilitatea reflecţiei asupra practicii | 2 | Dezvoltarea profesională determină o mai mare implicare în desfăşurarea activităţilor şi face posibilă autoevaluarea şi creşterea eficienţei activităţii desfăşurate, dar şi necesitatea unor formări ulterioare.
|
||
3.19 toţi membrii personalului au acces la cunoştinţe utile şi valide privind sarcinile şi obiectivele lor | 3 | Tot personalul şcolii are acces la cunoştinţe care să le permită să realizeze sarcinile prevăzute în fişa postului, dar sunt situaţii cînd nu se realizează sarcinile de serviciu şi sînt necesare măsuri de imbunatatire.
|
||
3.20 sunt dezvoltate cunoştinţele managerilor în ceea ce priveşte managementul calităţii şi pedagogia şcolară | 3 | Managerii au participat la cursuri de formare privind asigurarea calităţi. Doi dintre membrii echipei manageriale sunt evaluatori externi ARACIP.
|
||
3.21 performanţa tuturor membrilor personalului este monitorizată şi evaluată | 3 | Performanţa membrilor personalului este monitorizată pe parcursul anului şcolar prin observările la lecţie, inspecţii, colectarea feed-back-ului. Evaluarea personalului şcolii se realizează o dată pe an pentru acordarea calificativelor. Se realizează evaluarea cadrelor didactice şi a membrilor personalului care depun cereri pentru acordarea salariilor de merit.
|
||
3.22 sistemele de evaluare a personalului au ca rezultat planificarea unor acţiuni de îmbunătăţire | 2 | În urma evaluării personalului, se realizează planificarea acţiunilor de îmbunătăţire a activităţii.
|
||
3.23 datele privind rata de retenţie şi rata de succes a elevilor sunt utilizate pentru a aduce în discuţie potenţiale aspecte legate de dezvoltarea profesională a personalului | 2 | În urma analizei rezultatelor elevilor, măsurile de îmbunătăţire propuse au vizat şi dezvoltatrea profesională a personalului didactic.
|
||
3.24 profesorii/instructorii demonstrează că posedă cunoştinţe, competenţă tehnică şi experienţă actualizată la un nivel care să asigure predarea, învăţarea şi evaluarea eficace a programelor | 2 | 80 % dintre profesori/instructori demonstrează că au cunoştinţe şi experienţă actualizată, care să le permită desfăşurarea eficace a predării, învăţării şi evaluării.
|
||
3.25 se stabileşte un echilibru între nevoile organizaţiei, echipelor şi persoanelor individuale | 2 | Cadrele didactice sunt consultate la stabilirea încadrărilor, alcătuirea orarului şi a graficului de practică, la stabilirea tematicii pentru formarea continuă, asfel încât să existe un echilibru între dorinţele şi nevoile personale şi nevoile organizaţiei.
|
||
3.26 conflictele şi problemele personale sunt rezolvate în mod eficace; soluţiile găsite sunt satisfăcătoare pentru toate părţile implicate şi răspund nevoilor acestora | 2 | În cadrul organizaţiei, conflictele dintre membrii personalului sunt nesemnificative. Micile probleme sunt rezolvate pe cale amiabilă. Dovezi:
|
PRINCIPIUL CALITĂŢII 4 – Scop şi Plan: Proiectare şi dezvoltare
Organizaţia este receptivă faţă de nevoile indivizilor, agenţilor economici şi comunităţii şi faţă de diferitele nevoi ale elevilor.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 14 | 3 | 0 | |
17 | 17 | 17 | ||
programele de învăţare se armonizează cu obiectivele strategice şi cu valorile organizaţiei | 3 | Pentru realizarea PDI-ului si a ofertei educationale sunt consultate date demografice, evolutia pietei muncii, cereri ale agentilor economici şi ale părinţilor . Sunt selectate acelea care corespund obiectivelor şi valorilor şcolii noastre. PDI
|
||
programele de învăţare sunt supuse aprobării de către management/autoritatea competentă | 3 | Programele de invatare propuse sunt aprobate, sub forma planului de şcolarizare, de către Consiliul de Administraţie şi de către conducerea Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti Spiru Haret.
|
||
prin modalităţile de evidenţă şi prin analiza nevoilor se identifică şi se înregistrează nevoile, interesele şi caracteristicile elevilor, angajatorilor, organizaţiilor şi comunităţilor | 3 | În şcoală se realizează analiza nevoilor, în scopul identificării nevoilor de formare, la nivelul cadrelor didactice, al întregului personal, dar şi al elevilor. De asemenea, se analizează nevoile partenerilor şi ale comunităţii, prin PRAI si PAS.
|
||
procesul de aprobare a programului presupune existenţa unor dovezi conform cărora programul de învăţare propus răspunde cerinţelor identificate ale persoanelor individuale, agenţilor economici sau comunităţilor; feedback-ul obţinut din partea acestora determină îmbunătăţirea programelor | 3 | Calificările propuse în cadrul planului de şcolarizare se bazează pe cererile părinţilor, pe solicitările angajatorilor, pe studierea pieţei muncii.
|
||
programele de învăţare îndeplinesc cerinţele externe şi sunt receptive faţă de situaţia la nivel local, regional, naţional şi european | 3 | Programele de învăţare sunt flexibile, putând fi schimbate în raport cu cerinţele pieţei forţei de muncă locale, naţionale, europene. Programele de invatare se derulează având în vedere competentele prevazute in SPP.
|
||
programele de învăţare demonstrează angajamentul de a pune elevii pe primul loc şi de a răspunde nevoilor lor într-un mod cât mai flexibil cu putinţă în ceea ce priveşte opţiunile şi accesul acestora | 3 | In toate cazurile, când elevii solicita inscrierea sau transferul de la o calificare la alta, acestia sunt indrumati de conducerea scolii, comisia de inscriere/ diriginţi. Acestora le sunt puse la dispozitie programele de invatare,traseele posibile de parcurs, finalitatile/ competentele prevazute in standarde. Acest aspect reprezinta si o prioritate a PAS-ului.
|
||
colaborarea cu alţi parteneri şi departamente ale autorităţilor locale face ca programele şi procesul de învăţare să fie mai accesibile (de exemplu transport, asistenţa copilului) | 3 | Pentru pregătirea practică a elevilor, şcoala încheie protocoale de colaborare cu agenţi economici importanţi care să asigure o pregătire profesională de calitate. Pentru elevii instituţionalizaţi există un consilier psihopedagogic care asigura asistenta permanenta a acestora.
|
||
programele de învăţare au un caracter de includere din punct de vedere social, asigurând egalitatea în ceea ce priveşte accesul şi egalitatea şanselor pentru elevi şi demonstrează o implementare activă a politicii privind şansele egale | 3 | Elevii inscrisi in scoala sunt repartizati in conformitate cu cererile adresate si in conformitate cu legislatia in vigoare privind studiile minimale absolvite si virsta, fără a se face discriminări de sex, rasă, etnie, mediu de provenienţă, cerinţe educaţionale speciale etc.
|
||
programele de învăţare sprijină şi sporesc valoarea învăţării practice şi teoretice | 2 | Şcoala s-a orientat către programe de învăţare care să sprijine şi să sporească valoarea cunoştinţelor teoretice şi aplicabilitatea lor practică. Majoritatea profesorilor sunt interesaţi de aplicarea principiilor educaţiei bazate pe competenţe şi a metodelor de învăţare centrate pe elev a căror eficienţă în învăţare este mai mare decât a metodelor tradiţionale.
|
||
programele de învăţare includ procese eficace de evaluare formativă şi sumativă şi de monitorizare a învăţării | 2 | Toti elevii sunt supusi observarilor la lectii, evaluarilor formative si sumative, le sunt puse la dispozitie conditii optime de evaluare.
|
||
obiectivele de învăţare ale programelor includ criterii şi metode de evaluare sumativă care sunt adecvate scopului şi care sunt revizuite în mod regulat | 3 | Majoritatea profesorilor aplica metode de evaluare sumativă si le revizuiesc in mod regulat. Datele privind rezultatele se regasesc in documentele scolare (100%) si in portofoliile profesorilor si cele ale elevilor (80%).
|
||
programele de învăţare definesc în mod clar traseele de continuare a studiilor | 3 | Scoala aplica in totalitate programele de invatare aprobate de MECT şi respectă reglementările legale referitoare la transferări şi la posibilităţile de continuare a studiilor. Toate aceste aspecte sunt aduse la cunoştinţa părinţilor şi elevilor.
|
||
programele de învăţare includ un proces eficace de răspuns la reclamaţii şi contestaţii | 3 | Există o procedură de răspuns la reclamaţii şi contestaţii în lista de proceduri elaborate de CEAC. Prin cursurile de formare cadrele didactice au fost informate în legătură cu aceasta iar elevilor li s-a explicat acest lucru la dirigenţie şi la Consiliul elevilor.
|
||
programele de învăţare au o serie de descriptori de performanţă prin care poate fi măsurat gradul de succes al programului; ţintele privind îmbunătăţirea sunt stabilite în conformitate cu reperele instituţionale, locale, regionale, naţionale sau europene | 3 | Scoala aplica programele de invatare aprobate de MECT. SPP-urile conţin criterii de performanţă prin care poate fi măsurat gradul de succes al programului. În cazul eşecului, în realizarea programului de îmbunătăţire sunt prevăzute ţinte care se stabilesc în conformitate cu reperele instituţionale ale şcolii, cu cele locale, naţionale sau europene. Este greu să se facă monitorizarea performanţei la toţi elevii din cauza numărului mare de elevi în clasă şi a programelor încărcate.
|
||
programele de învăţare au definite obiective de învăţare, care sunt revizuite în mod regulat în lumina cerinţelor privind calificările stabilite la nivel intern, local, regional, naţional şi european | 3 | Programele de învăţare au prevăzute obiective care se revizuiesc în raport cu calificările stabilite la nivel intern, local, regional şi european. Derularea programelor de învăţare este adaptată cerinţelor.
|
||
programele de învăţare sunt revizuite cel puţin o dată pe an şi elevii contribuie la acest proces de revizuire | 2 | Programele de învăţare sunt revizuite o dată pe an, feed-back-ul oferit de elevi constituind principala cauză a revizuirilor, alături de feed-back-ul oferit de către profesori. Structura planului de şcolarizare este determinată în bună măsură de cererile elevilor.
|
||
informaţiile privind evaluarea învăţării şi rezultatele dobândite, inclusiv analiza performanţei diferitelor grupuri de elevi, sunt folosite ca punct de plecare pentru dezvoltarea programului de învăţare | 3 | Toţi profesorii aplica evaluari formative si sumative,iar la disciplinele de examen se organizează simulari. In proportie mica, profesorii analizeaza si propun o imbunatatire a activitatii elevilor. Echipa managerială analizează rezultatele obţinute de elevi şi propune măsuri de îmbunătăţire
|
PRINCIPIUL CALITĂŢII 5 – Implementare: predarea şi învăţarea
Organizaţia oferă condiţii egale de acces la programele de învăţare şi sprijină toţi elevii.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 6 | 20 | – | |
26 | 26 | 26 | ||
5.1 elevilor le sunt puse la dispoziţie informaţii şi îndrumări despre toate programele de învăţare existente | 3 | Oferta educaţională este popularizată în şcoală şi în afara acesteia prin modalităţi multiple de informare. Elevii şcolii sunt consiliaţi de către diringinţi cu privire la posibilităţile pe care le au pe traseul de profesionalizare.
|
||
5.2 elevii primesc ajutor pentru a înţelege, pentru a obţine sau pentru a căuta informaţii conform nevoilor lor | 2 | Elevii sunt sprijiniţi pentru o bună informare în biblioteca şcolii, care dispune de un fond de carte divers, în laboratoarele de informatică, unde există calculatoare care sunt conectate la internet. Elevii au acces la ele atât în timpul orelor de TIC, cât şi în afara acestora. Profesorii recomandă manualele şi publicaţii de specialitate necesare, organizează cursuri de pregătire suplimentară pentru examene şi concursuri. Profesorii diriginţi şi directorii şcolii fac informări periodice referitoare la posibilităţile de continuare a studiilor.
|
||
5.3 elevilor li se dă posibilitatea să se înscrie la programe de învăţare care răspund nevoilor lor | 3 | Admiterea se realizează pe baza opţiunii exprimate de elevi. La înscriere, elevii şi părinţii acestora sunt consiliaţi de profesori/ directori. Absolvenţii învăţământului obligatoriu pot opta pentru schimbarea profilului, cu respectarea reglementărilor legale. Absolvenţii nivelului doi de calificare au posibilitatea de a continua studiile pe ruta progresivă sau pe ruta directă, în acelaşi profil sau cu schimbarea acestuia, cu respectarea reglementărilor legale. Absolvenţii beneficiază de consiliere din partea diriginţilor, directorilor.Elevii din centrele de plasament sunt consiliaţi de psiho- pedagog.
|
||
5.4 elevii care au fost respinşi primesc sfaturi şi îndrumări adecvate pentru a găsi programe de învăţare mai potrivite nevoilor lor | 2 | Elevii pentru care profilul ales iniţial este nepotrivit sunt îndrumaţi şi consiliaţi de diriginţi, directori şi psiholog.Elevii corigenţi beneficiază de ore de pregătire suplimentară.
|
||
5.5 evaluarea iniţială (nevoile elevilor; sprijinul necesar; stiluri de învăţare; cunoştinţe, experienţă şi abilităţi anterioare; cerinţe de evaluare) oferă o imagine exactă pe baza căreia se poate planifica un program de învăţare adecvat | 2 | Evaluarea iniţială la începutul anului şcolar/ modulelor este realizată de majoritatea profesorilor. Testele sunt analizate şi se stabilesc măsuri de îmbunătăţire a punctelor slabe de către fiecare pofesor pentru fiecare clasă. La începutul anului şcolar, au fost aplicate chestionare pentru identificarea stilurilor de învăţare la clasele nou venite. În cataloguil fiecărei clase există un tabel în care sunt precizate stilurile de învăţare ale fiecărui elev. O parte dintre profesori îşi proiectează activitatea didactică ţinând cont de stilurile de învăţare ale elevilor.
|
||
5.6 toţi elevii participă la un program de iniţiere în programul de învăţare la care au fost înscrişi, având posibilitatea de a participa la diferite sesiuni în cadrul programului şi/sau de a schimba programul de învăţare (dacă este necesar) | 2 | În clasa a IX-a, elevii parcurg programul de pregătire comun, de iniţiere în domeniul pentru care au optat. Dacă elevii doresc să-şi schimbe opţiunea, acest lucru este posibil, cu respectarea reglementărilor legale.
|
||
5.7 programele de învăţare răspund aspiraţiilor şi potenţialului elevilor, dezvoltând cunoştinţele şi experienţa anterioare | 2 | Majoritatea profesorilor, valorizează experienţa anterioară a elevilor în activitatea didactică de predare- învăţare. Temele propuse pentru modulele CDL ţin cont atât de propunerile agenţilor economici, cât şi de cele ale elevilor. Temele de proiect pentru certificarea nivelului 2 sunt elaborate pentru a valoriza experienţa elevilor în pregătirea practică.
|
||
5.8 drepturile şi responsabilităţile elevului sunt clar definite | 2 | În regulamentul intern sunt precizate drepturile şi îndatoririle elevilor. Acestea le sunt aduse la cunoştinţă elevilor, la începutul anului şcolar şi ori de câte ori este nevoie. De asemenea, fiecare elev nou venit în şcoală este informat asupra acestui aspect.
|
||
5.9 elevii au acces la sprijin semnificativ şi eficace pentru rezolvarea unor probleme personale şi la orientare şi consiliere pe toată durata şcolarizării | 2 | Diriginţii sprijiniţi de psihopedagog acordă elevilor sprijin pentru rezolvarea unor probleme personale şi pentru alegerea celui mai potrivit traseu de şcolarizare. Elevii din centrele de plasament beneficiază de suportul psihopedagogului.Elevii cu probleme financiare primesc scutiri de taxă (totale sau parţiale) pentru a-şi putea continua pregătirea la noi în şcoală.Reprezentanţi ai unităţilor de învăţământ superior şi ai angajatorilor îşi prezintă ofertele elevilor.
|
||
5.10 sunt prevăzute perioade pentru revizuirea şi reevaluarea activităţilor de sprijin destinate elevilor, pe baza nevoilor individuale ale acestora legate de progresul în cadrul programului şcolar | 2 | Planificările didactice propun perioade de recapitulare a materiei. Profesorii şcolii organizează cursuri de pregătire suplimentară pentru examene. O mică parte dintre profesori realizează planuri de dezvoltare individuală a elevilor cu dificultăţi în învăţare.
|
||
5.11 informaţiile, orientarea şi consilierea sunt eficace, îndrumându-i pe elevi în ceea ce priveşte modalităţile de a-şi continua studiile după absolvire | 2 | Diriginţii şi directorii şcolii furnizează informaţii părinţilor şi elevilor referitor la posibilităţile de continuare a studiilor. Reprezentanţi ai centrelor universitare au fost invitaţi pentru prezentarea ofertei de formare.
|
||
5.12 există înregistrări privind evoluţia elevilor pe durata studiilor şi după absolvire – continuarea studiilor şi/sau angajarea | 3 | Există o evidenţă a evoluţiei absolvenţilor şcolii păstrată în secretariat. Ea se realizează cu ajutorul diriginţilor.
|
||
5.13 profesorii/instructorii folosesc măsuri eficace pentru a promova egalitatea şanselor şi pentru a împiedica discriminarea, astfel încât elevii să îşi poată atinge potenţialul | 3 | La înscriere, şcoala nu impune măsuri restrictive referitoare la sex, etnie, nivel intelectual etc. Elevii cu CES primesc consilierea necesară alegerii celui mai potrivit domeniu de pregătire.Pe parcursul şcolarizării, toţi elevii au acces egal la dotările şcolii şi la suportul oferit de profesori şi maiştri instructori pentru o bună pregătire profesională. Selecţia pentru participarea la concursuri şi diferite alte manifestări se face doar pe criterii de competenţă.
|
||
5.14 profesorii/instructorii stabilesc şi menţin relaţii de lucru şi de comunicare eficace cu elevii, cu alţi profesori/instructori, cu alţi membri ai personalului şi cu managerii | 3 | Unul dintre punctele tari remarcate pe parcursul asistenţelor la ore este bună relaţie profesor-elev pentru majoritatea cadrelor didactice. S-a remarcat capacitatea acestora de a-şi adapta limbajul şi demersul didactic la nivelul de pregătire al clasei.În cadrul colectivului, membrii personalului au relaţii interpersonale cordiale, de colaborare. Managerii şcolii au o comunicare eficientă şi principială cu memebrii colectivului.
|
||
5.15 elevilor li se stabilesc criterii individuale privind rezultatele de învăţare şi ţinte de învăţare individuale, pe baza evaluării iniţiale | 2 | O parte dintre profesori realizează planuri individuale de învăţare pentru elevii care au dificultăţi în învăţare.
|
||
5.16 programele de învăţare şi materialele de învăţare (ex. temele) oferă posibilitatea învăţării prin paşi mici | 2 | Majoritatea profesorilor aplică principiului învăţării prin paşi mici. Dovezi:
|
||
5.17 programele de învăţare şi materialele de învăţare (ex. temele) au criterii explicite, care sunt împărtăşite elevilor | 2 | |||
5.18 profesorii/instructorii folosesc o gamă variată de strategii de predare şi învăţare pentru a răspunde stilurilor de învăţare individuale, abilităţilor, culturii, genului, motivării fiecărui elev | 2 | Profesorii de specialitate informează elevii, la începutul unui nou nivel de calificare, dar şi la începutul fiecărui modul, asupra copetenţelor pe care le vor dobândi. De asemenea, la începutul orelor de curs, majoritatea profesorilor prezintă obiectivele propuse.
|
||
5.19 profesorii/instructorii selectează şi menţin o gamă variată de resurse şi materiale pentru a oferi sprijin în funcţie de diferitele nevoi ale elevilor | 2 | Pentru toate domeniile şi calificările există materiale didactice la care au acces toţi profesorii şi elevii şcolii.Biblioteca şcolii dispune de fondul de carte necesar.Toate calculatoarele şcolii sunt conectate la Internet, iar elevii şi profesorii au acees la folosirea lor.O parte dintre profesori folosesc auxiliare curriculare/ materiale de învăţare proprii
|
||
5.20 toate activităţile de învăţare sunt planificate şi structurate pentru a promova şi a încuraja învăţarea individuală centrată pe elev, precum şi învăţarea în cadrul unui grup sau învăţarea în diferite contexte | 2 | Toate cadrele didactice au întocmit planificări calendaristice şi proiectele unităţilor de învăţare. Majoritatea profesorilor sunt preocupaţi de aplicarea metodelor de învăţare centrată pe elev.
|
||
5.21 elevii primesc în mod regulat feedback şi informaţii privind progresul realizat, precum şi informaţii despre modul în care pot stabili noi criterii individualizate pentru a acoperi lipsurile în învăţare | 2 | Toate cadrele didactice comunică elevilor notele acordate şi acordă feed-back pentru activităţile desfăşurate. Verificarea notării ritmice a pus în evidenţă faptul că evaluarea formativă este aplicată sistematic.
|
||
5.22 elevii sunt implicaţi în evaluarea progresului pe care îl realizează; evaluarea formativă şi feedbackul sunt folosite pentru planificarea învăţării şi pentru monitorizarea progresului elevilor | 2 | Metoda autoevaluării este folosită atât la orele de teorie, cât şi la cele de practică. O parte dintre profesori au realizat, în urma evaluărilor formative, planuri de dezvoltare individuală pentru elevii cu rezultate foarte slabe/ bune.
|
||
5.23 evaluarea formativă şi înregistrarea rezultatelor sunt adecvate nevoilor elevilor şi programului, sunt riguroase, juste, exacte şi se efectuează în mod regulat | 2 | Evaluarea formativă se realizează prin metode diverse care respectă regulile de elaborare şi aplicare a probelor de evaluare. Notele sunt comunicate şi argumentate. Baremul de notare este făcut cunoscut şi discutat cu elevii.
|
||
5.24 elevii sunt încurajaţi să îşi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare (ex. Sunt conştienţi de propriile puncte tari şi puncte slabe, acţionează conform feedback-ului primit, propun noi obiective de învăţare) | 2 | Profesorii consiliază elevii pentru stabilirea de obiective personale de dezvoltare. O parte dintre profesori au realizat împreună cu elevii cu rezultate slabe/foarte bune planuri de dezvoltare individuală. Diriginţii au ca obiectiv permanent consilierea elevilor pentru o autoevaluare obiectivă şi pentru încurajarea acestora de a se dezvolta la un nivel maxim.
|
||
5.25 elevii sunt familiarizaţi cu diferite activităţi de evaluare formativă şi sumativă înainte ca evaluarea finală să aibă loc | 2 | Evaluarea formativă şi sumativă sunt realizate prin metode diferite atât la teorie, cât şi la practică. În perioada premergătoare examenelor, se organizează simulări ale acestora.
|
||
5.26 programele de învăţare respectă un proces sistematic de păstrare a înregistrărilor | 3 | Toate înregistrările specifice diferitelor programe de învăţare sunt realizate respectând riguros reglementările legale.
|
PRINCIPIUL CALITĂŢII 6 – Implementare: Evaluarea şi certificarea învăţării
Organizaţia utilizează procese eficace de evaluare şi monitorizare pentru a sprijini progresul elevilor.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 8 | 7 | 0 | |
15 | 15 | 15 | ||
6.1 înscrierea elevilor respectă cerinţele interne şi externe | 3 | Înscrierea elevilor se face pe baza opţiunii elevilor respectând reglementările legale. Elevii înscrişi sunt înregistraţi pe forme învăţământ, domenii de pregătire şi calificări într-un registru special. Numărul de elevi pe clase este reactualizat permanent prin situaţiile statice, înregistrarea elevilor veniţi/ plecaţi reactualizarea listelor pe clase la fiecare început de an şcolar.
|
||
6.2 procedurile şi condiţiile privind evaluarea sumativă şi evaluarea internă sunt comunicate în mod clar tuturor factorilor interesaţi | 3 | Există procedură de evaluare sumativă a elevilor, care este cunoscută şi aplicată de toate cadrele didactice. Obiectivele şi metodele evaluării sumative, ca şi cerinţele evaluării sumative în vederea certificării sunt comunicate elevilor. Se organizează cursuri de pregătire şi simulări în vederea susţinerii examenelor finale. Evaluarea sumativă a cadrelor didactice se realizează la sfârşitul anului şcolar pe baza fişei de evaluare tip MECT, care există în portofoliul fiecărui cadru didactic. Evaluarea sumativă a celorlalţi membri ai personalului şcolii este realizată la sfârşitul anului calendaristic pe baza fişelor de evaluare tip MECT, ale căror criterii de evaluare sunt cunoscute. Pe baza punctajelor obţinute se acordă calificativele anuale. Evaluarea internă a instituţiei este realizată conform Manualului cadru de asigurare a calităţii al cărui conţinut este cunoscut de întreg colectivul.
|
||
6.3 cerinţele specifice de evaluare ale elevilor sunt identificate şi îndeplinite atunci când este posibil | 2 | Elevii sunt evaluaţi prin metode diverse care le permit demonstrarea gradului de dobândire a competenţelor. Dovezi:
|
||
6.4 evaluarea sumativă este adecvată, riguroasă, corectă, exactă şi efectuată în mod regulat | 2 | Evaluarea sumativă se realizează la termenele prevăzute de metodologii, pe baza standardelor de pregătire profesională. Instrumentele de evaluare respectă regulile de elaborare şi aplicare. Evaluarea sumativă în vederea certificării competenţelor respectă metodologia MEdCT. Dovezi:
|
||
6.5 evaluarea sumativă este folosită pentru a monitoriza progresul elevilor şi pentru a informa elevii în legătură cu progresul pe care l-au realizat şi cu modul în care îşi pot îmbunătăţi performanţa | 2 | Probele de evaluare sumativă vizează dobândire competenţelor specifice modulelor de pregătire. Rezultatele obţinute sunt înregistrate în fişele de progres ale elevilor. Elevii primesc feed-back după fiecare evaluare susţinută şi sunt consiliaţi pentru stabilirea obiectivelor pentru propria dezvoltare. O parte dintre profesori realizează planuri individuale de dezvoltare pentru elevii cu rezultate nesatisfăcătoare. Dovezi:
|
||
6.6 elevii au oportunitatea de a se înregistra la o nouă procedură de evaluare sumativă (dacă este posibil) şi /sau au o “a doua şansă” de a fi evaluaţi | 2 | Elevii cu rezultate nesatisfăcătoare sau cei care doresc să-şi îmbunătăţească performanţele au posibilitatea unei noi evaluări, atunci când este posibil. Dovezi:
|
||
6.7 evaluarea sumativă şi evaluarea internă sunt efectuate de profesori/instructori cu calificare adecvată şi experienţă corespunzătoare | 2 | Cadrele didactice au pregătirea de specialitate necesară şi majoritatea a beneficiat de formare în domeniul evaluării. Dovezi:
|
||
6.8 în mod regulat sunt selectate şi revizuite exemple de decizii şi practici de evaluare sumativă; constatările rezultate sunt luate în considerare în acţiuni ulterioare de evaluare, pentru a asigura consecvenţa şi corectitudinea | 2 | Instrumentele pentru probele de evaluare sumativă sunt elaborate prin colaborarea membrilor comisiilor de specialitate. Pentru realizarea lor se au în vedere observaţiile şi feed-back-ul obţinut de la elevi.
|
||
6.9 profesorii/instructorii participă în mod regulat la activităţile de standardizare a procesului şi deciziilor de evaluare care sunt efectuate | 2 | Instrumentele de evaluare sumativă vizează competenţele. Fiecare instrument de evaluare este însoţit de barem de notare.
|
||
6.10 doar acelor elevi care îndeplinesc toate cerinţele din cadrul evaluării sumative li se acordă un certificat sau o calificare oficială, dacă acest certificat sau calificare sunt specificate în programele de învăţare | 3 | În cadrul examenelor de certificare a competenţelor sunt respectate reglementările legale de promovare a acestora. , Dovezi:
|
||
6.11 acele rezultate obţinute de elevi care reprezintă etape în atingerea obiectivelor de învăţare şi în obţinerea calificărilor sunt înregistrate, acreditate şi păstrate | 3 | Toate rezultatele obţinute la evaluările formative sau sumative sunt înregistrate ca note în catalog.
|
||
6.12 certificarea este validată în mod oficial prin acreditarea externă (unde acest lucru există) de către autorităţi publice legale sau de către alte organisme legale şi de reglementare | 3 | Acreditarea externă a certificării se realizează prin susţinerea examenelor de certificare a competenţelor în alte unităţi de învăţământ, cu evaluatori extern sau prn participarea evalatorilor externi la examenele de certificare desfăşurate în şcoală. Dovezi:
|
||
6.13 evaluatorii externi au acces în clădiri, la înregistrări, informaţii, elevi şi profesori/instructori | 3 | Comisiile de evaluare au acces la toate dotările şi informaţiile necesare.
|
||
6.14 procedurile de evaluare a învăţării, de evaluare internă şi externă respectă cerinţele organismelor legale şi de reglementare | 3 | Evaluarea învăţării se realizează conform metodologiilor în vigoare. Evaluarea internă şi externă a unităţii de învăţământ se realizează conform Legii de asigurare a calităţii.
|
||
6.15 înregistrările privind elevii şi datele privind rezultatele la învăţare şi certificarea sunt păstrate conform reglementărilor în vigoare | 3 | Documentele oficiale referitoare la rezultatele procesului de învăţământ şi ale examenelor de certificare sunt păstrate conform reglementărilor în vigoare.
|
PRINCIPIUL CALITĂŢII 7 –Măsură şi analiză
Performanţa organizaţiei este monitorizată şi evaluată şi se stabilesc paşi în vederea îmbunătăţirii, prin asigurarea calităţii şi autoevaluare.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 8 | 2 | 0 | |
10 | 10 | 10 | ||
politică clară privind autoevaluarea este comunicată tuturor factorilor interesaţi pertinenţi şi este înţeleasă de aceştia | 3 | Necesitatea realizării autoevaluării este comunicată întregului personal, în scopul înţelegerii importanţei acesteia în atingerea obiectivelor propuse. Autoevaluarea se realizează la nivel personal, de catedre, compartimente, şcoală şi este urmată de întocmirea planului de îmbunătăţire.
|
||
managementul este în mod activ angajat şi implicat în procesul de autoevaluare | 3 | Echipa managerială participă direct şi activ la procesul de autoevaluare acordând consultanţă, materiale ajutătoare, exemple de bune practici, atunci când este necesar.
|
||
toate aspectele referitoare la organizaţie sunt supuse procesului de autoevaluare | 3 | Procesul de autoevaluare vizează toate compartimentele şcolii.
|
||
procesul de autoevaluare este sistematic, efectuat anual împreună cu întreg personalul competent şi ia în considerare opiniile exprimate de toţi factorii interesaţi interni şi externi | 3 | Din anul şcolar 2006- 2007, autoevaluarea s-a realizat sistematic, la fiecare termen prevăzut de metodologie întocmindu-se rapoarte de monitorizare internă şi raport anual de autoevaluare. Au fost luate în considerare opiniile exprimate de toţi factorii interesaţ. Rapoartele de monitorizare internă sunt realizate pe baza rapoartelor de monitorizare ale comisiilor metodice.
|
||
pentru monitorizarea eficacităţii programelor de învăţare şi a altor servicii oferite de furnizor sunt folosite măsuri pertinente, indicatori de performanţă şi standarde de referinţă externe (benchmark-uri) | 3 | Monitorizarea eficacităţii programelor de învăţare şi a altor servicii se realizează pe baza descriptorilor de performanţă ai principiilor calităţii din Manualul de asigurare a calităţii şi prin comparaţie cu rezultatele obţinute de unităţi de învăţământ similare.
|
||
sistemul de calitate dispune de un mecanism de colectare regulată a feedback-ului din partea elevilor şi a altor factori interesaţi interni şi externi | 3 | Sistemul de calitate din şcoală colectează periodic feed-back de la elevi şi factori interni şi externi. Există procedură pentru colectarea feed-back-ului.
|
||
performanţa este analizată pe baza indicatorilor cheie de performanţă interni şi externi, a ţintelor stabilite şi tendinţelor existente, este judecată în mod constructiv, ducând la stabilirea unor ţinte de îmbunătăţire | 2 | Performanţa este analizată pe baza descriptorilor de performanţă ai principiilor de calitate, prin comparaţie cu performanţelor altor unităţi de învăţământ similare. În urma analizei, sunt stabilite ţinte si planuri de imbunatatire.
|
||
autoevaluarea riguroasă are drept rezultat identificarea priorităţilor, stabilirea unor ţinte ambiţioase de îmbunătăţire şi de planificare a acţiunii | 3 | Scopul autoevaluării este de a identifica priorităţile şi de a stabili ţintele pentru îmbunătăţirea activităţii şi planificarea unor acţiuni ulterioare. În urma procesului de monitorizare internă a calităţii, au fost stabilite acţiuni concrete destinate îmbunătăţirii procesului de predare- învăţare.
|
||
există stabilite proceduri pentru evaluarea externă şi validarea judecăţilor formulate în timpul procesului de autoevaluare şi a dovezilor aferente | 2 | Există metodologii care prezintă modul în care trebuie să se desfăşoare evaluarea externă, în scopul validării raportului de autoevaluare.
|
||
raportul de autoevaluare este aprobat şi avizat de management | 3 | Raportul de autoevaluare este aprobat şi avizat de echipa managerială după analizarea lui. |
PRINCIPIUL CALITĂŢII 8 –Îmbunătăţire
Procesul de autoevaluare a organizaţiei duce la planificarea îmbunătăţirii; îmbunătăţirile sunt implementate şi monitorizate.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ | NOTARE | JUDECĂŢI ŞI DOVEZI | ||
---|---|---|---|---|
3 | 2 | 1 | ||
Total note | 6 | 5 | 1 | |
12 | 12 | 12 | ||
8.1 există stabilite proceduri pentru analizarea punctelor slabe şi pentru realizarea unor îmbunătăţiri | 3 | Periodic se realizează analiza calităţii învăţământului şi se stabilesc măsuri de îmbunătăţire.
Doar pentru o mică parte dintre elevi există planuri individuale de dezvoltare.
O parte dintre profesori, pe baza feed-back-ului de la elevi, au stabilit măsuri personale de îmbunătăţire a activităţii. Dovezi:
|
||
8.2 planurile de îmbunătăţire se adresează tuturor punctelor slabe identificate, inclusiv acelora a căror îmbunătăţire nu s-a realizat în ciclul anterior | 1 | Planurile de imbunatatire au vizat punctele slabe prioritare. Planurile de îmbunătăţire nu se adresează tuturor punctelor slabe identificate, ci numai unora dintre ele, care au fost alese în urma analizei în cadrul CEAC.
|
||
8.3 domeniile de activitate selectate pentru a fi îmbunătăţite reprezintă un răspuns adecvat la punctele tari şi slabe ale furnizorului de EFP | 2 | Punctele slabe ce au fost incluse în planurile de îmbunătăţire au fost selectate din rapoartele de monitorizare internă realizate de comisiile metodice. Acestea au fost analizate de CEAC şi au fost stabilite punctele slabe prioritare. Se aleg pentru a fi îmbunătăţite punctele slabe din domeniile prioritare de activitate ale şcolii
|
||
8.4 planurile de îmbunătăţire definesc în mod clar ţintele, priorităţile, sarcinile, responsabilităţile şi termenele; criteriile de succes sunt specifice, măsurabile şi posibil de atins | 2 | Planurile de îmbunătăţire stabilesc ţintele, priorităţile, responsabilităţile şi termenele. Sunt propuse acele acţiuni ale căror rezultate pot fi atinse şi ale căror rezultate sunt măsurabile.
|
||
8.5 planurile de îmbunătăţire stabilesc în mod adecvat costurile şi resursele | 3 | Fiecare plan de îmbunătăţire prevede costurile şi resursele implicate în realizarea lui.
|
||
8.6 implementarea planurilor de acţiune, a îmbunătăţirilor şi a măsurilor corective este monitorizată şi evaluată şi sunt aduse modificări în conformitate cu rezultatele monitorizării şi evaluării | 2 | Responsabili desemnaţi pentru realizarea şi monitorizarea activităţilor de îmbunătăţire şi-au îndeplinit sarcinile.
|
||
8.7 performanţa îmbunătăţită a organizaţiei este monitorizată şi analizată şi este folosită ca punct de reper pentru programe de învăţare şi activităţi de dezvoltare viitoare | 3 | In mare parte, performantele imbunatatite sunt punctul de plecare activitatile viitoare prevăzute în PDI, actiuni planificate anual/semestrial de comisiile metodice etc.
|
||
8.8 întreg personalul este implicat în sistemele şi modalităţile de îmbunătăţire continuă a calităţii | 3 | Majoritatea membrilor personalului este implicată efectiv si direct in imbunatatirea continua a calitatii.
|
||
8.9 toţi membrii personalului şi toţi factorii interesaţi primesc informaţii şi feedback în legătură cu rezultatele procesului de autoevaluare şi cu planul de îmbunătăţire | 3 | În urma efectuării raportului de autoevaluare şi a planului de îmbunătăţire, toţi factorii implicaţi primesc informaţii şi feed-back în legătură cu activităţile desfăşurate. Dovezi:
|
||
8.10 tendinţele în timp privind performanţa demonstrează o îmbunătăţire continuă sau menţinerea unor standarde foarte înalte | 2 | Tendinţa generală este de îmbunătăţire a performanţei. Dovezi:
|
||
8.11 acţiunile de îmbunătăţire specificate de organisme externe sunt prezentate personalului în cauză şi sunt puse în aplicare măsuri corective | 3 | Concluziile vizitelor de evaluare externă, ale inspecţiilor sunt prezentate personalului, stabilindu-se şi măsurile corective pentru îmbunătăţirea activităţii.
|
||
8.12 inspecţia externă independentă evaluează şi raportează în legătură cu nivelul de calitate atins de furnizorul de EFP; de asemenea, evaluează fidelitatea şi impactul procesului de autoevaluare şi îmbunătăţire | 2 | Au fost realizate inspecţii externe tematice de către ARACIP, Fundaţia Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti Spiru Haret, ISMB şi IS6
|